– INVITATIE LA FILM –

Municipiul Brăila, în calitate de Promotor șiJazzMontor Norvegia în calitate de Partener, vă invită în datele de 15, 16 ȘI 17 IULIE 2016, orele 17.00 și 18.00, la Sala Studio a Teatrului “Maria Filotti” din Brăila la proiecția filmului “CLIPIRI” – film realizat în cadrul proiectului “Istoria holografică multietnică a Brăilei”.Dorim să vă prezentăm 2 secvențe din istoria tumultoasă a oraşului, istorie amprentată de etniile care de-a lungul timpului, în armonie, au dezvoltat vechea cetate a Brăilei, iar pe de altă parte să promovăm educaţia prin artă şi cultură pentru un public cât mai larg. Cele 2 momente care au fost alese pentru a fi transpuse prin filmele realizate sunt războiul ruso-turc din 1828-1829 și contribuția celor 13 minorități la reconstrucția și dezvoltarea economică a orașului Brăila în perioada 1829 – 1945.

 

Este hotărâtor pentru viitorul Brăilei, cea mai înfloritoare

și prosperă cetate din zona Dunării de Jos.

Războiul ruso – turc a ajuns la zidurileCetății.

 

 

Eliberarea

Timp de 300 de ani, destinele Brăilei au fost conduse de turci. Cetatea era extrem de bine apărată și întreținută, însă generalu larmatei ruse, Voinow, a primit misiunea de a o cuceri. Sub coordonarea Marelui Duce Mihail Pavlovici și în prezențaÎmpăratului Nicolae I, Voinow a condus Corpul 7 de armată și a asediat cetatea, prin determinarea sa reușind să provoace capitulare aarmatei turce și predarea cheii orașului.

Filmul spune povestea acestei lupte aprige și crude prin ochii generalului rus Voinow (Valentin Terente). Pe partea dreaptă a Dunării erau rușii, care își făceau planuri cum să cucerească orașul și bogățiile sale, iar în interiorul cetății turcii erau dispuși să apere supremația Imperiului Otoman cu prețul viețiilor. Înfruntarea a fost sângeroasă. Turcii care se aventurau înafara cetății erau nimiciți. Comandantul cetății Brăilei, Suleyman Pașa, care avea în subordine două cadre superioare, Ciubuciu-Ogluşi Mustafa-Aga, și 8.000 de militari, era conștient că deși cetatea ar mai fi rezistat mult timp, ei erau izolați și nu aveau nicio șansă de a ieși victorioși. Forţele militare ţariste dispuneau de unităţide infanterie, cavalerie, cei mai curajoși și nemiloși dintre ei fiind cazacii zaporojeni. După atacuri repetate, trupele ţariste au reuşit să se apropie de citadelă, demarând operaţiuni de efectuare a unor breşe la baza zidurilor, cu ajutorul unor încărcături explozive. În urma a două astfel de acţiuni, aparent eşuate, otomanii au capitulat, în lipsa evidentă a unui sprijin din exterior. În final, turcii au semnat capitularea și au predat cheia orașului generalului Voinow. Așa s-au încheiat cei 300 de ani de stăpânire otomană a orașului, cei 300 de ani în care Brăila a fost raia turcească. Eliberarea de sub turci a însemnat primul pas către cea mai prosperă perioadă a orașului Brăila.

 

Povestea europeană a Brăilei

După eliberarea orașului de sub dominația turcească rușii au ras Cetatea Brăilei de pe fața pământului, au distrus zidurile cărămidă cu cărămidăși au arat apoi loculpentru a nu mai rămâne nici amintirea Imperiului Otoman.   Urmele cetății sunt acum îngropate sub orașul care începând cu 1829 a cunoscut o dezvoltare excepțională, devenind, la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, unul dintre punctele de referință pentru economia mondială.

Acest salt spectaculos a fost posibil pentru că poziția orașului a fost una privilegiată economic. Aproape toate drumurile dintre Orient și Occident treceau pe aici.

Comercianţi de toate neamurile au venit aici să-şi mărească averea şi odată cu ei inclusiv dezmoşteniţi ai sorţii, rămaşi uneori chiar fără ţară sau fără speranţă. Oameni din peste 13 etnii au găsit aici locul potrivit pentru a-și construi o viață.

Filmul prezintă un crâmpei din viața unui tânăr emigrant grec care ajunge în Brăila cu vaporul, după ce o perioadă a corespondat cu o brăileancă blondă și frumoasă, de care s-a îndrăgostit. Povestea lor se derulează în atmosfera boemă a orașului dunărean în care etniile conviețuiesc în prosperitate și pace. Ghizi în această lume colorată suntdoi copii năstrușnici, un românși un lipovean, care atrag atenția asupra elementelor emblematice ale orașului.