Rușii lipoveni au ajuns în România în secolul al XVII-lea, din cauza evenimentelor din Rusia. Patriarhul Nikon a propus aplicarea unor reforme în rândul credincioșilor ortodocși care au împărțit societatea rusă și din cauza cărora mulți ruși au ales calea exilului. Rezultatul a fost constituirea unor centre de spiritualitate în regiuni mai îndepărtate sau mai apropiate de Rusia. Astfel, în secolele a XVII-lea și al XVIII-lea mulți ruși, de rit vechi, care susțineau tradiționalismul, au venit și s-au stabilit în Moldova de Nord, Bucovina, Muntenia și Dobrogea. S-a format comunitatea rușilor lipoveni, la Brăila fiind una dintre cele mai puternice filiale. ”Există o controversă în literatura de specialitate, în ceea ce privește denumirea de lipovean. De ce și cine a dat această denumire? În încercarea de a oferi o explicație științifică, cercetătorii (chiar și cei din rândurile comunității) nu au ajuns la un consens. Se pot enumera cel puțin trei ipoteze: prima și cea mai cunoscută face referire la lemnul din care sunt confecționate icoanele (teiul – lipa), o alta face legătura cu gruparea filipovenilor (adepții grupării conduse de călugărul Filip), iar cea de-a treia menționează că denumirea apare în actele oficiale emise de cancelariile austriece în secolul al XIX-lea”. (I. Ivanov, 2010, apud G. Cloșcă, 2012, p. 334) Aceste grupuri s-au așezat în satul Pisc, care este acum un cartierul cu același nume al Brăilei. Ei s-au ocupat de-a lungul timpului în principal cu pescuitul și agricultura și au practicat diferite meserii specifice locului de obârșie. Ruși lipoveni pot fi întâlniți astăzi și în cartierul alăturat al orașului, în Comorofca.

Primul edificiu religios al acestei comunități a fost ridicat pe locul actualei Biserici Nașterea Maicii Domnului. Sfințirea lui a fost oficiată de cel de-al doilea Mitropolit de Belaia Krinița pe 8 iunie 1856. Apoi, în anul 1978 s-a construit o biserică nouă, actuala Biserică Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Nicolae de iarnă. Cea de-a doua biserică, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea de Igor Borisovici Andreev, astfel încât lăcașul de cult a rămas peste timp cu denumirea de Igoroviană. Construcția actuală a fost ridicată între 1920 – 1925.

Interesant de menționat este faptul că în casele lipovenilor exista și încă există un spațiu special dedicat icoanelor, numit Colțul lui Dumnezeu unde este așezată și candela, ce se aprinde la sărbători sau în timpul rugăciunilor. Datorită credinței lor puternice și tradiționalismului, rușii lipoveni au în familii unele dintre cele mai vechi icoane, lăsate moștenire din străbuni.

Rușii lipoveni au construit la Brăila Catedrala Mitropoliei Ortodoxe de rit vechi, acoperământul Maicii Domnului. ”Din punct de vedere organizatoric, la 28 octombrie 1846 ia fiinţă Mitropolia de Rit Vechi de la Fântâna Albă (Bucovina de Nord), primul ierarh fiind mitropolitul Ambrozie, fost anterior mitropolit al Bosniei şi Herţegovinei. Alegerea lui Ambrozie ca mitropolit a marcat constituirea  comunităţilor creştine de rit vechi într-o Biserică autonomă ce cuprinde toţi credincioşii de rit vechi din Europa, America şi Australia. Succesorii lui Ambrozie  (Kiril, Arcadie etc.) au purtat titlul de mitropolit, fiind recunoscuţi conducători spirituali ai tuturor credincioşilor creştini de rit vechi din lume, statut şi recunoaştere ce şi le menţin şi astăzi.

La 28 iunie 1940, datorită ocupării Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, mitropolia creştinilor de rit vechi se mută de la Fântâna Albă la Brăila, unde funcţionează şi în prezent, cu prerogative de conducere spirituală asupra tuturor coreligionarilor din lume. (http://www.culte.gov.ro/biserica-crestina-rusa-de-rit-vechi)

 

Surse:

Hristian, Camelia, Pricop, Ghena, Smaznov, Evdochia, …Greci, Evrei, Ruși lipoveni, Turci… Brăila, 2012, Brăila, Editura Istros a Muzeului Brăilei ”Carol I”.

http://www.culte.gov.ro/biserica-crestina-rusa-de-rit-vechi