Brăila, orașul cosmopolit care respiră istorie, promovat prin proiecții holografice și cvasiholografice în spațiul public

Brăila este considerat oraşul celor 13 etnii, minorităţi care-şi pierd identitatea odată cu trecerea vremii în conştiinţa generaţiilor tinere. Aici, în perioada interbelică, era consemnată prezenţa celor mai multe minorităţi din România, turcii, evreii, rromii, ruşii-lipoveni, bulgarii, armenii, grecii, maghiarii, germanii, ucrainienii, polonezii, albanezii şi italienii trăiau „în bună prietenie” cu românii statorniciţi aici, fiecare ocupându-şi locul său bine stabilit în comunitate, fiecare scriind, în felu-i, o pagină din istoria oraşului Brăila.

Acum, imaginea cetăţii de altădată, dar şi tradiţiile şi obiceiurile inedite ale etniilor se pierd odată cu trecerea timpului, şi este imperios necesar ca aceste tradiţii şi obiceiuri să fie „culese”, reconstituite şi valorizate- puse în valoare în mod organizat – în cadrul unor holograme ce vor fi prezentate într-un loc public.

Holografia şi cvasiholografia sunt metode moderne de înregistrare-redare a unor imagini tridimensionale pe un suport, în general, bidimensional.

Holografia este o formă avansată a tehnicii fotografice care captivează generaţiile zilelor noastre, iar o reprezentare holografică a momentelor istorice- zidul cetăţii cu şi viaţa etniilor, inclusiv a rromilor, în cadrul unei serii de spectacole organizate minuţios şi cu o periodicitate bine stabilită, ar însemna o punte de necontestat între generaţii şi culturi, o formă inedită de perpetuare şi încurajare a actului cultural-artistic, un sprijin constant pentru artiştii şi profesioniştii din domeniul cultural multietnic, o formă aparte de a-i promova pe aceştia în rândul unor categorii noi de public, chiar dincolo de ţările de origine.

Brăila, centrul spiritual al creștinilor din teritoriile ocupate de turci

Conform datelor statistice din 1932 ale Oficiului Stării Civile de pe lângă Primăria Brăila, în oraşul Brăila românii reprezentau 66% din populaţia oraşului, fiind urmaţi de evrei şi greci. Comunităţi importante şi active au fost cele ale italienilor, francezilor, britanicilor sau belgienilor, fiecare cu aproximativ 1.000 de cetăţeni şi ataşat diplomatic.

Rromii reprezintă şi acum o populaţie consistentă, aproape 10.000, la a căror incluziune socială şi desegregare lucrează statele europene în cadrul unor strategii bine definite. Fiecare comunitate etnică din Brăila interbelică a funcţionat în jurul unui lider sau a mai multor personalităţi care au făcut cinste acelei etnii. Brăila a evoluat de la satul de pescari de la 1300, la portul unor intense schimburi comerciale, odată cu deschiderea principalului drum al ţării, ce lega Braşovul cu Brăila şi de aici cu Marea Neagră, graţie etniilor care au locuit şi locuiesc aici.

În timpul administraţiei turceşti între anii 1538 – 1829, portul şi-a păstrat importanţa, prin menţinerea legăturilor comerciale tradiţionale, deşi majoritatea produselor exportate ajungeau la Istanbul.

În aceeaşi perioadă, Brăila a fost centrul spiritual al tuturor creştinilor aflaţi în teritoriile ocupate de turci. Anul 1829 a însemnat debutul emancipării oraşului şi portului, la temelia căruia a stat căderea Cetăţii Brăilei, cea mai puternică fortăreaţă turcească de la Dunărea de Jos.

Oraşul a fost reconstruit după un plan urbanistic unic. Amplasat pe malul stâng al Dunării, municipiul Brăila este situat în Sud-Estul ţării fiind imperios necesară refacerea istoriei multietnice care va duce la dezvoltarea economico-socială şi culturală, aşa încât, Brăila ar putea redeveni capitală culturală a Munteniei.